Sări la conţinut

Singura cucerire legitimă a stelelor

decembrie 15, 2009

Despre astronomii arabi se poate zice, fără umbră de îndoială, că au fost cei ce au pus ultima semnătură poetică pe cer. Nu rareori însă, numele arabe ale stelelor sunt traducerile unor denumiri persane sau greceşti şi probabil că şi acestea sunt traducerile altor nume, deoarece chiar în ceea ce îndeobşte se numeşte preistorie, putem căuta cu succes începuturile astronomiei şi ale astrologiei. Cândva, astronomia era, de fapt, numai o ramură a astrologiei, nu a aceleia din horoscoapele ziarelor, ci a unei ştiinţe de a interpreta simbolurile conservate în titulaturile stelelor şi ale constelaţiilor. Numele de stele erau date conform unei legi a corespondenţelor universale şi a îmbinării simbolurilor rezultate. Vorbesc despre o perioadă cu mult înaintea celei a anticilor, ca zori ai cercetării şi ”umanizării” cerului, deoarece unele nume astrale sugerează o genealogie legată mai mult de (semi)nomadism, decât de sedentarism. Când spun acestea mă gândesc mai ales la ”Steaua Păstorului”, nume dat cel mai frecvent lui Venus, Luceafărul de Dimineaţă şi stelelor Capella (cea mai strălucitoare din constelaţia Auriga) şi Altair (în Japonia numită Hikoboshi, adică ”Steaua Tânărului Păstor”). Toate trei sunt extrem de luminoase, astre principale deci, pentru cei ce le-au numit. Deasemenea, în lucrarea sa ”Lascaux, the Magdalenians View of the Sky”, Chantal Jègues-Wolkiewiez indică o semnificaţie zodiacală a picturilor rupestre, precum şi faptul că peştera era aleasă în funcţie de orientarea gurii în raport cu soarele, astrul diurn jucând şi rolul de a lumina picturile în anumite momente importante. Ceea ce comunică Jègues-Wolkiewiez duce gândul la faptul că în epoca magdaleniană (sfârşitul ultimei ere glaciare, paleoliticul superior), artistul preistoric avea un cumul de cunoştiinţe de matematică, astronomie şi foarte probabil, încă ceva care nouă ne scapă astăzi. Sensul primelor tipuri de zodiac nu pare a fi, cel puţin nu în principal, ceea ce gândim automat când spunem ghicirea viitorului, ci reamintirea perpetuă a unor tipare universale ce se manifestă ciclic. Aceste tipare erau redate printr-o uriaşă alegorie pictată deasupra capetelor umane, o constelaţie urmărind pe alta, iar poveştile cu miez prinzând viaţă pe pânza celui mai mare cinematograf, cerul nocturn.

Aldebaran din Taur este cea mai cunoscută stea cu rezonanţă evident arabă. Numele de provenienţă este Ad-Dabaran, ceea ce înseamnă ”Cel din Urmă”. Numele se datorează, după cum se pare, faptului că Aldebaran stă undeva în urma Pleiadelor, el având o poziţie avansată în cadrul constelaţiei Taurului, lumina sa roşiatică mai fiind cunoscută sub numele de ”Ochiul Taurului”. Algol din constelaţia Perseu se trage din Ra’s Al-Ghuwl, ”Capul Demonului”, având o plasare ce nu corespunde capului lui Perseu, ci locului în care el ţine trofeul său, capul Meduzei. Nici Saiph, care provine din Saif, adică ”Sabia”, nu stă în mâna lui Orion, unde ne-am aştepta să o gasim, conform denumirii sale, de această dată lama fiind în teacă. Din constelaţia Acvila, An-Nasr At-Taa’ir, cunoscută şi ca Altair, este ”Vulturul în Zbor”. Achernar, cu o rotaţie extrem de rapidă ce o face să pară turtită, are şi ea un nume arab legat de structura constelaţiei Eridan, din care face parte: Aakhir An-Nahr, ”Sfârşitul Râului”. Alte nume ca Rigel, Betelgeuse sau Vega nu par însă, la prima vedere, a avea origini arabe. Totuşi, situaţia stă chiar în acest fel. Rigel are la bază substantivul Ar-Rijl, care înseamnă ”Piciorul”, steaua din clasa supragigantelor albastre având o poziţie inferioară în cadrul constelaţiei cunoscute ca Orion sau Vânătorul. Betelgeuse este o denominaţie ce provine din Yad Al-Jauza’, ceea ce înseamnă ”Mâna Centralului”, la Orion făcânde-se referire deseori în astronomia arabă prin termenul de ”Centralul”, nume dat cu alte ocazii şi constelaţiei Gemenii. Vega din Lyra provine din contragerea denumirii arabe An-Nasr Al-Waaqi’, ”Vulturul în Cadere”, Wega fiind iniţial forma scrisă cea mai răspândită. Traducerea numelui său arab a fost una din denumirile vechi ale întregii constelaţii Lyra, numită şi Vultur Cadens. Fomalhaut este o altă stea extrem de strălucitoare cu nume arab la origine: Faam Al-Huwt înseamnă ”Gura Peştelui”. Rasalgethi din actuala constelaţie Hercule are şi ea locul stabilit prin denumirea de origine arabă, Ra’s Al-Jathi: ea este ”Capul Îngenuncheatului”. Deci, numele stelelor desăvârşeşte anatomia constelaţiilor. Există şi un astru cu nume familiar celor care au vizionat filmele sau au citit cărţile din seria ”Dune” de Frank Herbert: Arrakis. Acesta nu este o planetă deşertică depozitară a unui drog unic, ci o stea din constelaţia Dragonului. Ar-Rakis înseamnă în limba arabă ”Dansatorul”, probabil din cauza felului în care ”joacă” limba fabulosului Dragon, căci poziţia stelei este corespunzătoare limbii acestuia. Din Câinele Mare se ridică steaua Mirzam pentru a anunţa venirea strălucitoarei Sirius. Mirzam are la origine substantivul Al-Murzim, ”Vestitorul”. Dar Sirius are o obârşie controversată: Syria, Osiris ori posibil Ash-Shi’r, ”Cunoaşterea”. Poate sanskritul Surya, soare adică, să stea la originea lui Sirius. Tot Sirius mai este şi Ash-Shi’raa Al-Yamaniyyah, fiind probabil folosită pentru orientarea pe drumul spre Yemen. Schedir din Casiopeea este o adaptare a lui Al-Sadr, ”Sânul” sau dacă preferaţi, ”Pieptul”. Sulafat din Lyra este degenerarea cuvântului arab As-Sulahfah, ”Ţestoasa”. O legendă ne spune că Hermes a plăsmuit excepţionala liră cu puteri miraculoase, pe care i-a dat-o lui Orfeu, utilizând tendoanele unei broaşte ţestoase. Numele Benetnasch si Alkaid sunt ambele ale unei singure stele din constelaţia Ursa Mare şi fac trimitere la o unică denumire arabă, Al-Ka’id Banat Al-Na’ash, ”Căpetenia Fiicelor Catafalcului”, altfel spus ”Căpetenia Jelitoarelor”. După cum se vede, denumirea izvorăşte dintr-un sens mai vechi de care era legat steaua aceasta, precum şi cele din vecinătatea ei.

Nenumărate scene se desfăşoară pe cerul senin, puzzle mitologic scump la vedere deasupra oraşelor industrializate, dar ne vom apleca momentan asupra uneia singure, cu care suntem într-o legătură ce ţine de unele fundamente. Vizibil din noiembrie până în aprilie, Vânătorul se luptă cu Taurul lângă râul sacru din mitologia greacă, Eridan şi are ca aliat constelaţia Câinele Mare. Lesne remarcabil, rădăcina triconsonantică a râului face posibilă şi o asociere cu Iordanul. Totuşi, ne vom apleca spre mitul zonal al întemeierii Moldovei. Dragoş, viitor domn al acestei ţări, împreună cu Molda, căţeaua sa credincioasă, vânează un bour, taur sălbatic ce apare şi în picturile rupestre de la Lascaux. Hărţuind fiara fără încetare, câinele vânătorului va sfârşi prin a se îneca într-un râu. Dar jertfa sa nu poate fi zadarnică, fiindcă vânătorul reuşeşte să răpună masivul adversar cu coarne, prezent ca trofeu protector pe stema Moldovei. Câinele, care la prima vedere este doar un personaj secundar, prin moartea sa este cel ce sacralizează apa curgătoare şi îi dă numele pe care îl va lua întreg ţinutul.

Reclame
4 comentarii
  1. Chiar interesanta analogia dintre mitul intemeierii Moldovei si celelalte mituri din trecut.

  2. Asta vroiam sa spun si eu … citind, pana sa ajung la Dragos, am facut legatura in cap! Mitul e unul frumos, nu atat de frumos precum a fost perioada traita de catre moldoveni. Cu Dragos cu Bogdan … binele a inceput sa apara cu musatinii, ma rog …

    Eu cred ca Fomalhaut(pestele)e cel mai cunoscut astru cu nume arab si nu Aldebaran … cred eu. Stiu ca mai cautasem pe net si pe wikipedia si parca steaua asta imi sarise in ochi. I-am retinut numele pentru ca parca suna ca numele unei echipe de fotbal britanice! 🙂

  3. interesant material

  4. Frumos spus…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: