Sări la conţinut

Leac pentru thanatofobie

octombrie 4, 2009

După ce am dizolvat jazzul în tot, lăsând impresia că am dizolvat totul în jazz, putem lesne arăta că noaptea este mai mult a Pământului decât a Cerului. E ceva htonic în noi oamenii, care face ca simpatia noastră să se îndrepte spre titani mai mult decât spre zei. Acel ceva este cel care tresaltă, de ne surprindem ascultând Bohren & der Club of Gore. Găsim înţelepciunea în permanenta amintire a viitoarei morţi, iar totul devine clipă sau eternitate.

Reclame

From → Muzici

2 comentarii
  1. Simpatia noastra se indreapta spre titani mai mult decat spre zei probabil din cauza ca ne leaga pamantul. Iar moartea e unul din lucrurile bune, frica de moarte e mai degraba o frica de necunoscut cred eu, pentru ca indiferent in ce crezi sau nu crezi – pragul ala cred ca ne rezerva la toti cateva surprize.
    Prefer clipa eternitatii care imi pare o sentinta prea grea!

  2. Dieta noastră zilnică cu merele şi perele cunoaşterii nu are altă consecinţă decât transformarea noastră în nişte titanofili discreţi.

    P.S.: Judith Vittet avea nişte trăsături magnifice.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: