Sări la conţinut

Rhyton

septembrie 26, 2009

Prin rhyton (pl. rhyta, denumirea provenind de la termenul antic grecesc rhein = a curge) se înţelege un vas folosit în ritualuri, la început fiind un corn, iar mai târziu având forma unui animal, sau mai bine spus, a unei jumătăţi de animal. Un astfel de vas avea două orificii, unul larg prin care se turna lichidul şi unul îngust, prin care se bea şi care putea fi ţinut astupat cu degetul mare. Caracterul dyonisiac al rhyta se deduce din urmele de vin frecvent prezente în interiorul lor, dar şi din aspectul lor zoomorf, protomele acestor vase oferind un vast repertoriu animalier. Nu se cunosc prea multe despre ritualurile în care erau folosite, astfel că unii pot vedea astăzi în cel ce ridica rhytonul, un prăbuşit în patimile animalice, iar alţii, un aspirant la Sacru, făcând libaţii sau bând din vasul ritual înaintea unui panegiric, ori pecetluind un jurământ cu un gest cu multiple semnificaţii.

Rhyta aparţineau preponderent clasei războinicilor, descoperindu-se des în compania armelor, armurilor şi scuturilor. Chiar aspectul lor primar, cel de corn, sugerează o provenienţă războinic-vânătorească. Un astfel de vas, având în vedere specialitatea sa, cert nu era folosit cu orice ocazie, chiar şi într-o societate care căuta o formă de contact cu Sacrul în fiecare act. Popoarele iraniene sunt considerate a fi creatoarele rhytonului, uşor de remarcat fiind că acesta a cunoscut răspândirea mai ales la indo-europeni. Apogeul acestor rhyta poate fi identificat în perioada ahemenidă a Imperiului Persan. Grecii au împrumutat şi ei, după faimoasa ciocnire cu civilizaţia şi cultura persană, acest tip ceremonial de vase. Romanii le-au adoptat, se pare, de la greci, câteva fiind descoperite chiar la Pompei. Dar, pe teritoriul de azi al Italiei, cele mai vechi sunt cele de provenienţă etruscă. Rhyta au fost descoperite din Peninsula Italică până în Tibet şi din Caucaz până în nord-estul Africii, totuşi rămân învăluite contemporanilor, despre ele nepăstrându-se prea multe date scrise. Pe teritoriul României, un rhyton de argint cu porţiuni aurite a fost descoperit în satul Poroina Mare din judeţul Mehedinţi, el fiind confecţionat, cel mai probabil, de un meşter geto-dac şi având o vechime estimată între 2300 şi 2500 de ani.

Reclame

From → Străfulgerări

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: