Sări la conţinut

Statele Unite ale Austriei Mari

august 9, 2009

Copy (2) of 775px-Greater_austria_ethnic.svg

Manualele de istorie omit consecvent chestiunea în cauză. Pe viu, cum se zice, nu am întâlnit mai mult de două persoane care ştiu despre intenţiile avute de arhiducele Franz Ferdinand, cu toate că am deschis subiectul în faţa unor oameni cu o bogată cultură generală. Eu unul, am purces la a mă informa în urma unei discuţii în autobuz cu un cărunt ardelean, ce mi-a spus aproximativ: ”Dacă nu-l asasinau pe Franz Ferdinand, poate nu eram uniţi cu voi, dar ne era mai bine şi rămâneam tot români. Să ştii, nici Maniu nu prea voia să se încurce cu Brătienii.” Ca să vezi unde poate să ajungă o discuţie despre Unirea de la 1918.

Surprinzător sau nu, proiectul Statelor Unite ale Austriei Mari (S.U.A.M.) a fost conceput de un jurist român, Aurel Popovici, care în cartea sa intitulată ”Stat şi naţiune. Statele Unite ale Austriei Mari” (”Die Vereinigten Staaten von Groß-Österreich”, 1906), trasa liniile unei conduceri inedite. Ca majoritatea autorilor epocii, Popovici utilizează frecvent termenul de ”rase” cu sensul de etnii şi nu de grupuri de populaţii separate prin culoarea pielii, sugerând o colaborare a ”raselor”, dar fără amestecarea acestora într-un blender precum Uniunea Europeană. Cartea lui Aurel Popovici a fost promovată de ”Cercul de la Belvedere”, din care făcea parte împreună cu alţi specialişti pe diverse probleme politice, cerc intelectual apropiat arhiducelui Franz Ferdinand. Grupul îşi luase numele de la reşedinţa arhiducelui din Viena, castelul Belvedere. Statul urma să fie o confederaţie în care împăratul conducea cu ajutorul unor tehnocraţi, ce puteau aparţine oricăreia dintre naţionalităţile specificate ca formatoare ale S.U.A.M. în cartea lui Aurel Popovici (germani, cehi, slovaci, polonezi, unguri, ruteni, români, italieni, sloveni, croaţi şi sârbi).

În opinia lui Franz Ferdinand, problema cea mai mare a Imperiului era problema naţionalităţilor, foarte multe dând semne puternice de nemulţumire faţă de faptul că marele stat este condus doar de austrieci şi de unguri. Soluţia sa tindea către o meritocraţie; cine avea ceva important de spus avea şi dreptul la cuvânt. S.U.A.M. îşi găseau raţiunea de a fi în necesitatea unei zone-tampon între colosul rus şi statele occidentale, valorificând geostrategic acea porţiune de continent cunoscută sub numele de Mitteleuropa. În acelaşi timp, S.U.A.M. ar fi constituit modelul unei alternative politice. Planul unei Austrii Mari nu conţinea în sine formarea unui stat pe un criteriu etnic foarte limitat precum cel al unei Germanii Mari (care presupunea Anschlüß, anexarea Austrei de către Germania). Federaţia se baza pe un tip de naţionalism conlucrativ, după cum scria Aurel Popovici în „Stat şi naţiune. Statele Unite ale Austriei Mari”:

DDDSe impune monarhiei noastre o constituţie care, pe de o parte să recunoască şi să garanteze individualitata naţional- politică a diferitelor sale naţiuni, iar pe de altă parte să asigure cu adevărat unitatea şi forţa imperiului. Naţiunea trebuie să poată ajunge, pe baza unor relaţiuni reale, la convingerea fermă că Imperiul Habsburgic este unica garanţie adevărată a păstrării individualităţii naţionale”.

Apariţia federaţiei a fost împiedicată de asasinarea arhiducelui de către Gavrilo Princip la Sarajevo. Ajungerea pe tron a lui Franz Ferdinand  şi punerea în practică a planului popovician ar fi făcut improbabilă izbucnirea celor două războaie mondiale. Arhiducele intră în categoria acelor reformatori asasinaţi înainte de a-şi concretiza reforma, alături de Piotr Stolîpin, prim-ministru al Imperiului Ţarist, care după răscularea ţăranilor ruşi în 1905, a efectuat o mulţumitoare reformă agrară în 1906, dar a fost asasinat de un revoluţionar rus. Stolîpin s-a clasat pe locul al doilea, după Alexander Nevski, la un concurs similar celui intitulat ”Mari români”, desfăşurat însă în Rusia. Dacă prim-ministrul reformator ar  fi avut ocazia să-şi materializeze toate ideile politice, revoluţia comunistă este posibil să nu mai fi izbucnit, sau să nu mai fi izbutit.

Atentatul de la Sarajevo este una din crimele menite a zgândări orgoliul de tip germanic, împreună cu cea comisă de Herschel Grynszpan, a cărei victimă a fost diplomatul german Ernst von Rath, crimă care venită la momentul ”potrivit”, a dus la sângeroasa replică nazistă rămasă în istorie sub numele de Kristallnacht, aşa cum asasinarea lui Franz Ferdinand a dus la atacarea Serbiei şi în cele din urmă la declanşarea primului război mondial.

Probabil că viitorul va demonstra viabilitatea crescută a federaţiilor care au în componenţă etnii înrudite sau care au coexistat foarte mult timp împreună şi care nu se întind pe un teritoriu foarte mare. Mai ales in contextul unei Uniuni Europene incoerente si nemulţumitoare pentru din ce in ce mai mult lume (uniune care a avut recent şi un preşedinte eurosceptic în persoana lui Václav Klaus), viabilitatea si necesitatea unei federaţii similare S.U.A.M. rămân mai mult decat subiecte pentru o discuţie de o bere, după cum realiza şi Milan Kundera în articolul „Un Occident Kidnappé ou la tragédie de l’Europe Centrale”, din „Le Débat”, 27 noiembrie 1983:

Imperiul Austriac a avut marea şansă de a transforma Europa Centrală într-un stat puternic şi unitar. Însă austriecii erau din păcate divizaţi în rândul lor între un naţionalism arogant pangerman şi propria misiune central-europeană. Ei nu au reuşit să construiască o federaţie a unor naţiuni egale, iar eşecul lor este răspunzător de dezastrul întregii Europe. Nemulţumite, celelalte naţiuni ale Europei Centrale au pulverizat Imperiul în 1918, fără a realiza faptul că, în ciuda soluţiilor sale inadecvate, era de neînlocuit”.

Reclame

From → Străfulgerări

7 comentarii
  1. emgo permalink

    Stimabile, iti dai seama ca elevii, gugaluind despre imperiul mai sus-numit, vor da buzna pe blogul tau si isi vor face referat cu randurile tale :)) in afara de istorie, cu ce ma mai incanti ?

  2. mihaescu calin permalink

    Nu ar fi fost mult mai functional un asemenea imperiu decat ceea ce fusese de la 1867 incoace, fiindca oamenii erau despartiti nu numai de sange, ci si de cultura populara si mai ales de religie. Daca diferentele etnice mai pot fi amutite, falia religioasa (si civilizationala) catolicism/ortodoxie ar fi mentinut mereu tensiune intre romani si restul (sau ar fi deznationalizat romanii).
    Sunt de acord ca poate fi functional un stat multi-etnic, dar nu era cazul imperiului habsburgic (cum nu a mers nici Yugoslavia). O asemenea structura posibil functionala poate fi formata in zona doar de Serbia + Muntenegru + Srpska + Macedonia + Bulgaria + Romania Mare (cu R.Moldova) + Ucraina de Vest (pana la Nipru). Adica tari care au o cultura populara si o psihologie foarte inrudite, care au aceeasi religie si care au o structura genetica similara (baza genetica o constituie in tot acest areal substratul tracic).
    Alta zona de natiuni compatibile poate fi Germania+Pen.Scandinava+Elvetia+Austria. Alta eventual poate fi Polonia+Cehia+Slovacia+Ungaria+tarile baltice.
    Dar salvarea imperiului habsburgic era o utopie…
    Ardelenii carunti care regreta asa ceva au suflet de sluga si/sau cosmopolitism urban cu nimic diferit de cel al pustimii MTV-istice care umple discotecile de azi…

  3. mihaescu calin permalink

    ”Dacă nu-l asasinau pe Franz Ferdinand, poate nu eram uniţi cu voi, dar ne era mai bine şi rămâneam tot români. Să ştii, nici Maniu nu prea voia să se încurce cu Brătienii.”
    ––––-
    Ramaneau aiurea romani! Era presiunea uriasa nu a ungurilor, ci presiunea culturala a intregii Mitteleuropa. Tovarasul ardelean carunt nu cunoaste istorie. Dintre „verzii” romani greco-catolici s-au ales in ultimele 300 de ani cele mai consistente felii de romani maghiarizati. Putina lume stie ce poama a fost Iuliu Maniu, care in 1944 propunea aliatilor o pace care sa il faca pe el „el presidente” al unei republici transilvanene. Un asemenea om nu isi merita statuile pe care le are. Macar de asta si nu le ajunge nici macar la turul pantalonilor Bratienilor. Cine vede in Bratieni agentii ideilor liberale, nu citeste decat suprafata pe care insasi Bratienii au vrut sa o lase sa fie vazuta. Pentru ca erau cel putin suficient inteligenti sa se joace cu aparentele.

    • „..Putina lume stie ce poama a fost Iuliu Maniu, care in 1944 propunea aliatilor o pace care sa il faca pe el “el presidente” al unei republici transilvanene…”
      Ai dreptate, Maniu(ti-o zice, un ardelean) n-a fost decat un mocan de salaj,educat, dar nu suficient de bun cunoscator al „smecherilor” de regat. Dar stii, i-au fost suficienti cativa ani, dupa 1918, sa realizeze ce-a facut…

  4. Fara a fi un suporter al ecumenismului in sensul de unire a Bisericilor Ortodoxa si respectiv Catolica (incluzand si ramura Greco-Catolica aici), fiindca dezagreez total astfel de idei, nu vad de ce o astfel de federatie nu ar putea sa fie viabila politic, avand in vedere ca o entitate statala ca cea a germanilor a devenit perfect functionala in contextul unei apropiate paritati intre catolici si protestanti. Si cred, totusi, ca diferentele dintre catolicism si protestantism (chiar atunci cand vorbim de luteranism, si nu de culte neo-protestante) sunt mai mari decat cele dintre ortodoxie si catolicism, dat fiind faptul ca acestea doua impart o traditie comuna pana la Marea Schisma, traditie ce este chiar un fundament comun, pe cand protestantii, prin conceptul lor de ”Sola Scriptura”, se desprind de traditie.

    Presiune culturala asupra romanilor a existat mereu, ca a fost ea otomana, austro-ungara, franceza, rusa, americana. Ca reactie la mijloacele de influenta straina se poate dezvolta cel mai bine adevarata identitate a unui neam, atat timp cat mijloacele straine nu sunt devastatoare si nu ar fi fost aici cazul, din moment ce chiar un roman avea o pozitie extrem de apropiata de Imparat.

    Ideea conform careia romanii sa fie despartiti in doua state nu o gasesc deloc ca avand fundament natural. Conceptul popovician lucra insa in cadrul unor conjuncturi existente la acel moment. De altfel, ceva mai tarziu, dupa moartea lui Franz Ferdinand, Aurel C. Popovici, a fost unul dintre sustinatorii Unirii. Dupa cum observi din finalul articolului, nu vorbesc despre o refacere nostalgica a S.U.A.M., ci despre ”viabilitatea crescută a federaţiilor care au în componenţă etnii înrudite sau care au coexistat foarte mult timp împreună şi care nu se întind pe un teritoriu foarte mare. ” Nu pot sa nu remarc insa, ca intre timp, majoritatea suprafetei federatiei discutate a cunoscut experienta crunta, dar poate intaritoare, a Pactului de la Varsovia.

    Cat despre Maniu sau Bratieni, nu am o simpatie nespus de mare nici pentru unul, nici pentru ceilalti. Le sunt recunoscator Bratienilor si pentru legea minelor din 1924 si celelalte masuri similare, dar asocierea lor cu figuri precum Argetoianu sau Duca, nu pot sa o las la o parte. Daca as fi malitios le-as putea imputa Bratienilor si politica de ”clan” pe care au dus-o sistematic, dar sa spunem ca scopul, uneori, scuza mijloacele.

  5. Mihaescu Calin permalink

    Bratienii au avut meritul de a lupta cu metode „europeane”, masonice, chiar mafiotico-corupte impotriva unui rau mult mai mare care ne-a amenintat existenta inca de la 1859: ocuparea economica totala a romaniei de elemente alogene, urmata de transformarea insasi a statului (macar in moldova) in resedinta altui neam… Bratienii au luptat eficient, au avut constiinta pasului mare al istoriei si pentru asta pot fi trecute cu vederea metodele… Infiintarea bancii nationale, implicarea lor in masonerie la nivel european (strict pentru finalitati politice, practic au „folosit” masoneria) ne-au adus puterea de a rezista terorii istoriei si marilor imperii din jur. Poate nu au luptat curat, dar nici ei nu luptau intr-o lume de cavaleri, nici de virgine de pension.

    Si eu sunt de acord ca MAI ALES in epoca noastra, este nevoie de a se depasi la nivel politic nivelul statului national si de a creste o descentralizare la nivel cultural, dar cu o centralizare la nivel militar si de politica externa pe arii mai mari decat statul national. Fara sa ne unim fortele cu cei care au aceleasi traditii si religie, nu vom rezista nici noi. Totusi, catolicii cu ortodocsii in aceeasi formula geopolitica e mai greu sa coexiste. Nu imposibil, dar MAI GREU. Intre Sarbi si croati de exemplu, sunt mult mai mari diferente decat intre germanii protestanti si cei catolici. Nu numai religioase, ci de ordin civilizational. „Intimplator” granitele civilizationale corespund si cu cele religioase. Geopoliticianul rus Aleksandr Dughin recunostea ca pactul Ribbentrop-Molotov a fost o greseala imensa, tocmai fiindca nu a tinut seama de granitele civilizationale. El a recunoscut ca nici civilizatia mitteleuropeana nu avea ce cauta in Transilvania, dar nici armatele pravoslavnice nu aveau ce cauta in Polonia sau Croatia. De asta propun ca ideile lui Aurel Popovici pot fi aplicate cel mai bine la Romania Mare + Serbia (cu muntenegru si Srpska) + Bulgaria… poate si cu Grecia. Doar asa ar functiona brici. In zona ortodoxa, celalalt nucleu va fi evident format din Rusia+Bielorusia+Ucraina, aliat cu nucleul carpato-balcanic si ambele desigur aliate si cu nucleul mitteleuropei catolice, cand privim la scara mai mare, globala.

    • ” El a recunoscut ca nici civilizatia mitteleuropeana nu avea ce cauta in Transilvania, dar nici armatele pravoslavnice nu aveau ce cauta in Polonia sau Croatia. De asta propun ca ideile lui Aurel Popovici pot fi aplicate cel mai bine la Romania..”
      Da, ai dreptate, Regatul Romaniei(cel din 1916), perfect compatibil cu pravoslavnicii! De ce crezi c-ati trimis tezaurul, tocmai la Moscova, cand erau si variante mai „sigure”. Aproppo, de cate ori v-au tinut rusii sub ocupatie(uitau, saracii, sa mai plece acasa…), de 13-14 ori? Nu ajunge! A pune egal intre provincii cu istorie de 600-800 de ani diferita, este un NONSENS! Lucrurile, lucrarile, care n-au la baza „legitatile”(fizice, matematice, socioeconomice) sunt artificiale, atat in tehnica(fuseratii-prin ardeal), cat si-n alte varii domenii, si au viata … scurta.
      Timpul si istoria au nenumarate exemple, totul e sa „vrem” sa le intelegem, si atunci poate si putem.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: